FLORI 😊
Ce știam noi despre funcția sintactică de complement
indirect? Că îl putem regăsi în cazurile acuzativ și dativ, nu?
Ei bine, venirea la facultatea de Litere ne-a demonstrat că ne-am cam înșelat.
:) De ce spunem asta? Pentru că am aflat că, de fapt, complementul indirect
apare doar în cazul dativ. Ți-ai amintit acum?
Cam bulversantă această informație, așa-i? :)) Dar, acel complement indirect
din cazul acuzativ nu și-a făcut bagajele și a plecat definitiv, doar și-a
schimbat denumirea .
Să ne aducem aminte: Ce făcea acel complement indirect din cazul acuzativ?
Despre cine? Despre ce? La cine? La ce? Cu cine? Cu ce? De cine? De ce? Pentru cine?
Pentru ce? Pe cine? Pe ce?
Îți amintești aceste întrebări? Mai știi cum trebuia să le învațăm ca pe o
poezie în clasa a 6-a?:)) Nu prea ne plăcea asta. :)) Trebuia să le știm,
pentru că așa aflam dacă un cuvânt avea funcția sintactică de complement indirect
în cazul acuzativ.
Să privim exemplul următor:
- Eu mă bazez pe mama.
În clasele gimnaziale, substantivul mama avea funcția sintactică de complement
indirect în cazul acuzativ, pentru că răspundea la întrebarea PE CINE?
Observăm că verbul "mă bazez" a selectat prepoziția pe. În alte contexte, poate fi el
utilizat cu alte prepoziții?
Gândiți-vă puțin: Putem spune "Mă bazez pentru mama", "Mă bazez
de mama" , "Mă bazez în mama", "Mă bazez despre mama"?
Observăm clar că NU. Și ce concluzie putem trage? Că verbul "a se
baza" nu poate fi utilizat cu altă prepoziție, singura cu care poate
apărea într-un enunț este prepoziția pe.
În termeni puțin mai tehnici, asta înseamnă că este un verb cu regim
prepozițional :)) Iar aceste verbe nu determină un complement indirect, ci un
COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL. Numele ne arată clar importanța prepoziției.
Așadar, poziția sintactică impusă de o parte de vorbire care poate selecta o
singură prepoziție pentru a obține un enunț corect gramatical este cea de
COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL.
COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL poate fi selectat de:
1. Un verb/o locuțiune verbală
Ex: a se teme de , a se împrieteni cu , a se referi la, a se supăra pe, a
mulțumi pentru, a fi vorba despre , a-și da seama de etc.
2. Un adjectiv
Ex: bazat pe, capabil de, referitor la, mirat de etc.
3. Un adverb
Ex: aproape/departe de etc.
4. O interjecție
Ex: Vai de
Am văzut cine poate selecta un COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL. Să vedem acum și prin
ce se poate exprima el:
1. Printr-un substantiv: Mă tem de șerpi.
2. Printr-un pronume:
Personal: Sunt tare mirat de tine.
De politețe: Mă bazez pe dumneavoastră.
Demonstrativ: M-am referit la asta.
Nehotărât: El este capabil de orice.
Reflexiv: Se concentrează pe sine.
Negativ: Nu voi recurge la nimeni.
Semiindependent: Mizez pe cei foarte serioși.
3. Printr-un numeral :
Cardinal: E vai de două
dintre ele.
Ordinal: Stau aproape de primul.
4. Printr-un verb la un mod nepersonal:
Se limitează la a citi.
6. Printr-o propoziție:
Introdusă printr-un relativ: Mă voi baza pe
cine are ceva de
demonstrat. ; Mă gândesc când să plec.
Introdusă printr-o conjuncție: El este capabil să scrie un roman.
ATENȚIE! Atunci când complementul prepozițional este exprimat printr-o propoziție,
prepoziția selectată de diferitele părți de vorbire cu regim prepozițional
poate lipsi.
Nu trebuie să te panichezi! Chiar dacă îți lipsește indiciul numărul 1, tu iei
acea parte de vorbire și te gândești: Dacă acel complement prepozițional ar fi
exprimat printr-un singur cuvânt, nu printr-o propoziție, ar fi avut lângă el o
prepoziție?
De exemplu: Mi-am dat seama că este un plan bun .
Care este tipul subordonatei că este un plan bun?
Să luăm locuțiunea "a-și da seama". Este ea folosită în general cu o anumită
prepoziție?
Sigur că da!! Putem zice: Mi-am dat seama de
plan
. Deci prepoziția - indiciu este de.
Așa că și subordonata noastră, fiind selectată de această locuțiune, este o
COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ .
Să faci acest test mereu când ai dubii!
Îți va fi mai ușor să identificați un complement prepozițional!
Este timpul să ne ocupăm și de COMPLEMENTUL INDIRECT.
Cum îl recunoaștem? Este simplu! Este același complement indirect din cazul
dativ. El este ușor de recunoscut. Dacă avem îndoieli în privința unei părți de
vorbire și avem bănuiala că ar putea fi un complement indirect, propunem
următorul test: Înlocuim acea parte de vorbire cu termenul "CUIVA".
Dacă putem face asta, am descoperit un COMPLEMENT INDIRECT.
Exemplu: Am zis copilului.
În locul substantivului "copilului", putem pune "cuiva" (acesta
ne arată forma de dativ)?
"Am zis cuiva."
Deci da, putem spune. Așadar, substantivul nostru este un complement indirect
în cazul dativ.
De cine poate fi el selectat?
1. De un verb: Am spus cuiva
2. De un adjectiv: Dator cuiva
3. De o interjecție: Bravo cuiva
4. De un adverb: Asemenea cuiva.
Prin ce poate fi el exprimat?
1. Prin substantiv: Am predat elevilor.
2. Printr-un pronume personal: Le-am
cerut lor
(Observăm că pronumele personal lor este dublat printr-o formă de pronume
neaccentuat- le).
3. Printr-un pronume reflexiv: Își spun
totul.
4. Printr-o propoziție introdusă
prin relativul cui : Am povestit cui am vrut.
Am dat mâncare la copii.
Cumva spui și tu așa? Stai liniștit! Nu este greșit! Este o altă formă prin
care se poate exprima un complement indirect. Astfel, cu ajutorul prepoziției la, complementul indirect poate fi
exprimat și prin:
5. Numeral: Am spus la doi dintre ei. (fără această prepoziție, este
imposibilă exprimarea unui complement indirect printr-un numeral).
Dar poate fi folosită această variantă și în varație liberă cu formele clasice,
în cazul unui complement indirect exprimat prin substantiv:
Am dat pisicii/
Am dat la pisică.
Pentru a ne fi mai ușor să distingem cele două poziții sintactice de COMPLEMENT
PREPOZIȚIONAL și COMPLEMENT INDIRECT, să urmărim următoarele elemente
distinctive:
- Am observat că un complement indirect poate fi dublat printr-o formă
pronominală neaccentuată, printr-un clitic (Știm, știm că este tare plictisitor
să reținem această denumire :)) )
Dacă mereu te-ai întrebat cum aflăm care este forma accentuată și care este cea
neaccentuată, acum este timpul să aflăm:
-În primul rând alegem un verb care selectează un complement indirect, de exemplu
"a cere";
-Apoi, punem întrebarea "Cui îi cerem?";
-Dăm un răspuns (ținem cont că vrem să arătăm o diferență dintre două forme
pronominale, deci complementul indirect ales trebuie să fie exprimat prin
pronume.)
Astfel, vom spune: Lor
le cerem.
- Primul pronume exprimat Lor va fi forma accentuată.
-Cel de-al doilea pronume exprimat le va
fi forma neaccentuată.
Deci nu uita, primul pronume pe care îl spui este cel cu formă accentuată, iar cel de-al doilea este cel cu formă
neaccentuată.
-Mariei i-am dat o carte.
Care este poziția sintactică a substantivului Mariei?
L-ai recunoscut? Este un complement indirect în cazul dativ, sigur că da!
Dar pronumele i
? Are o formă accentuată sau neaccentuată?
Să facem testul, înlocuind substantivul Mariei cu un pronume: Ei i-am dat o carte.
Și ce am stabilit?: Prima formă ce apare în propoziție este cea accentuată (Ei), iar
cea de-a doua este o formă neaccentuată (i).
Deci, complementele noastre (Mariei și Ei) sunt
dublate de o formă neaccentuată de pronume!
Aceasta este o trăsătură a COMPLEMENTULUI INDIRECT pe care cel prepozițional nu
o are!
Să luam propoziția: M-am referit la tine .
Putem spune: Te m-am la tine?
Sună bizar, nu? :) Așadar, COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL nu poate fi dublat
printr-o formă de pronume neaccentuată!
- O altă trăsătură distinctivă ar fi aceea că un COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL apare tot timpul (cu excepția celor exprimate la nivel propozițional) în prezența unei prepoziții, pe când COMPLEMENTUL INDIRECT are lângă el o prepoziție doar în cazul variantei exprimării sale cu ajutorul prepoziției la.
- În cazul exprimării celor două tipuri de complemente la nivelul propoziției,
observăm că subordonata COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ poate fi introdusă atât
printr-o conjuncție (Mă tem să plec), cât și printr-un relativ (Mă gândesc cum să-i spun),
în timp ce COMPLEMENTUL INDIRECT poate fi introdus doar printr-un relativ (I-am
dat cadoul cui
am vrut eu).
SĂ REPETĂM!
- COMPLEMENTUL INDIRECT din cazul acuzativ nu mai există, acum se numește
COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL.
- COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL este selectat de un cuvânt (verb, adjectiv, adverb, interjecție) cu regim prepozițional (care selectează o singură
prepoziție cu care poate apărea într-un enunț).
-COMPLEMENTUL INDIRECT este selectat de un verb,
adjectiv, adverb, interjecție și
se poate dubla printr-un clitic (formă neaccentuată de pronume) și se poate
forma și cu ajutorul prepoziției la.
-Propoziția COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ poate fi introdusă printr-o conjuncție sau un relativ, pe când COMPLETIVA INDIRECTĂ doar printr-un relativ.
DE LA TEORIE.....LA PRACTICĂ!
I.
Haideți să vedem dacă ai înțeles
cum stă treaba cu complementul prepozițional! Ai mai jos 7 serii de enunțuri.
Sunt cam multe, așa-i? Știm, dar sunt necesare pentru că tu trebuie să o
găsești pe cea care conține doar complemente prepoziționale. Așadar fii „antenă” ! J
1.
M-am împrietenit cu iubita fratelui
meu.
Vreau
să îți dau un buchet de flori.
Mama
și-a dat seama de greșeala făcută.
Ion
a cântat colinde în sala de spectacol.
Nu
m-am referit la tine când am spus că între noi se află un mincinos.
2.
Îmi doresc să vină prietenii mei
acasă de Crăciun.
Cartea
pe care mi-ai împrumutat-o este frumoasă.
Maria
i-a mulțumit lui Andrei pentru scrisoare.
Casa
noastră este aproape de a profesorului.
Am
primit un cadou la care nu mă așteptam.
3.
Eu m-am supărat pe tine pentru că
m-ai mințit.
Un
om nervos este capabil de orice.
S-a
limitat la a cumpăra cadouri doar pentru familie.
Mă
voi baza pe cine are ceva de spus în privința asta.
Mi-am
dat seama de ideea lui.
4.
I-am mărturisit lui Alin că îmi
este drag.
Prietenii adevărați își spun totul.
Nu
mi-am dat seama de greșeală făcută.
Mă
gândesc când să spun adevărul.
Am
povestit întâmplarea mamei mele.
5.
Ea este capabilă să îți spună totul
verde în față.
E
vai de trei dintre elevii noștri.
Mariei
i-am cerut o carte.
Am
vrut să vină și ei cu noi.
M-am
referit la întâmplarea din parc.
6.
Simt nevoia să îți spun ceva.
Cred
că o mamă este capabilă de orice pentru a-și apăra copiii.
Vreau
o floare de la tine!
Îmi
doresc un acvariu cu pești.
Prietenia
se demonstrează de-a lungul anilor.
7.
Ea s-a comportat asemenea fratelui
meu.
Am
predat elevilor mei o lecție pe placul lor.
Am
dat pisicii să mănânce boabe.
Este
vorba despre o amintire care mă doare.
Niciodată
nu am vorbit-o pe Ioana de rău.
II.
Acum,
găsește seria de propoziții care conține doar complemente indirecte!
(Trebuie doar să fii puțin atent și o vei găsi foarte ușor J ).
1. I-am
dat mamei un cadou.
Mâncarea gătită de mine s-a stricat.
Tema este scrisă de elevul silitor.
Acela este profesorul nostru.
A întârziat din cauza ploii.
2. Se
gândea la mama ei.
Îi dau băiatului un sfat.
Îi văd mâine pe prietenii mei.
Mihai merge mâine la bunicii săi.
Laptop-ul Cameliei s-a stricat.
3.
I-am spus
Ioanei
vestea cea mare.
Călătorului îi șade bine cu drumul.
Le-am dat colegilor cele mai bune tiluri de cărți pe care să
le citească.
I-am trimis bunicii o scrisoare.
Mariei i-am dat caietul meu.
4. Copacul
era foarte înalt.
Tremură de emoție.
Cântecul a fost scris de noi.
Vorbește pe înțelesul nostru.
A plecat în excursie înaintea sosirii voastre.
5. I-am
dat prietenei mele aparatul meu de fotografiat.
A plecat împotriva voinței lui.
L-am găsit învățând pentru examen.
Ascultând de părinți vei reuși.
Am spart paharul dintr-o greșeală.
III.
Găsește
intrusul din următoarele construcții:
Stai liniștit, te poți baza
pe model J!
Model: Complementul prepozițional poate fi
exprimat prin substantiv.
Complementul prepozițional poate fi exprimat
prin pronume.
Complementul
prepozițional poate fi exprimat prin subiect.
Complementul prepozițional poate fi exprimat prin numeral.
1. Complementul prepozițional este identic cu
cel indirect.
Complementul prepozițional este diferit de
cel indirect.
Complementul indirect este diferit de cel
prepozițional.
Complementul indirect și cel prepozițional sunt diferite.
2. Complementul prepozițional se regăsește în
enunțul: Mă bizui pe tine.
Complementul prepozițional nu se regăsește în enunțul: Mă bizui pe tine.
Complementul indirect nu se regăsește în enunțul:
Mă bizui pe tine.
3. Complementul prepozițional stă în cazul
Dativ.
Complementul indirect stă în cazul Dativ.
Complementul prepozițional stă în cazul
Acuzativ.
Complementul indirect nu stă în cazul
Acuzativ.
4. Complementul prepozițional poate fi selectat
de un verb.
Complementul prepozițional poate fi selectat
de o locuțiune verbală.
Complementul prepozițional nu poate fi
selectat de un verb.
Complementul prepozițional poate fi selectat
de un verb și de o locuțiune verbală.
5. Complementul indirect și complementul
prepozițional pot fi exprimate printr-un numeral.
Complementul indirect poate fi
exprimat printr-un numeral.
Complementul indirect niciodată nu poate fi
exprimat printr-un numeral.
Complementul prepozițional poate fi exprimat printr-un numeral.
IV.
Hai
să ne distrăm identificând greșeala din următoarele enunțuri și corectându-le,
astfel încât afirmația să fie adevărată.
Exemplu:
În enunțul ,,Eram condamnați la moarte” se află un complement indirect.
Afirmația este falsă, deoarece la moarte este complement
prepozițional. Pentru ca afirmația să fie adevărată, putem spune ,,Eram
condamnați morții. “
Acum mă bazez pe tine
că poți corecta astfel toate enunțurile de mai jos!!!!
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Atenție!!! Enunțurile
pot suferi mici modificări în ceea ce privește ordinea cuvintelor în
interiorul enunțului, astfel încât acestea să devină corecte.
`Pe cine` e intrebarea complementului direct, ATENTIE!
RăspundețiȘtergereCorect!
RăspundețiȘtergereAberant!
RăspundețiȘtergere