Diateza

 NICOLETA 👍

    Credem că era unul dintre lucrurile cel mai greu de înțeles atunci când ajungeam la analiza verbului. Așa crezi și tu?
Analizam modul, timpul, persoana, conjugarea, iar când ajungeam la diateză...Pauză:))
Însă știm deja că totul pe această lume are o rezolvare. Așa să gândiți mereu atunci când aveți o problemă :).
Revenind la actrița principală a filmului nostru, draga noastră DIATEZĂ, când eram noi mai micuți, știam că aceasta poate avea 3 variante: DIATEZA ACTIVĂ, DIATEZA REFLEXIVĂ și DIATEZA PASIVĂ.
Ei bine, DIATEZA ACTIVĂ și DIATEZA PASIVĂ încă au rămas în vocabularul gramaticienilor :), pe când cea REFLEXIVĂ a ales să plece:).

    Să ne amintim cum arăta un verb la diateza activă:
1. Ana îl ceartă pe băiat. Aceasta este foarte ușoară, este un verb simplu la modul indicativ, timpul prezent, ce este la diateza activă, deoarece arată o acțiune (ceartă) făcută de către un subiect (Ana). Simplu, nu-i așa? 

       DIATEZA PASIVĂ este un pic mai dificilă. De ce oare? Pentru că are mai multe elemente decât un verb și un subiect care face acțiunea exprimată cu ajutorul acelui verb.

Să transformăm verbul la diateza activă de la enunțul 1 într-un verb la diateza pasivă:

2. Băiatul este certat de către Ana.

Așadar, ce transformări au avut loc?
a) Dacă în cazul verbului la diateză activă, substantivul băiatul avea poziția sintactică de complement direct, la diateza pasivă el devine SUBIECTUL propoziției, fiind primul cuvânt ce apare în cadrul enunțului. Altfel spus, în cadrul diatezei active el joacă un rol secundar, în timp ce în cadrul diatezei pasive, el câștigă rolul principal :).
b) Observăm schimbări și în ceea ce privește verbul: dacă în enunțul 1, verbul este la modul indicativ, timpul prezent, în enunțul 2 el pare să ia forma unui verb la participiu, nu? Și mai apare un element lângă el, verbul "a fi". Ei bine, acest verb "a fi" este un verb auxiliar (adică ajută la formarea DIATEZEI PASIVE).
c) Dacă în enunțul 1, substantivul Ana avea poziția sintactică de subiect, în cadrul enunțului 2 ce poziție va avea? Întrucât poziția de subiect este luată de substantivul băiatul, nu mai poate fi subiect. Astfel, va fi un COMPLEMENT.
Și pentru că el este cel care face acțiunea, adică este AGENTUL acțiunii, va avea poziția numită COMPLEMENT de AGENT! Observăm că acesta se construiește cu ajutorul prepozițiilor de către.
Însă, există situații în care poate apărea doar cu prepoziția de (Cartea a fost citită de copii), dar și situații în care el poate lipsi (Cartea a fost citită). 

     Sintetizând, o propoziție ce conține un verb la diateza PASIVĂ este alcătuită din:
SUBIECT+ VERBUL AUXILIAR A FI (poate fi conjugat la orice mod și timp) + VERBUL LA MODUL PARTICIPIU (acordat în gen și număr cu subiectul) (+COMPLEMENTUL DE AGENT- acesta poate să nu fie exprimat).

ATENȚIE! Nu trebuie să confundăm verbul la diateza pasivă cu predicatul nominal alcătuit din verbul copulativ "a fi" și un nume predicativ exprimat prin adjectiv.

Pentru a înțelege mai bine, să privim următoarele exemple:
3. Copiii sunt cuminți.
4. Copiii sunt lăudați. 

    Aparent, am tinde să spunem că în ambele cazuri, avem de-a face cu un predicat nominal. Așa să fie, oare?
Pentru a răspunde acestei întrebări, îți dăm un mic pont: Întotdeauna când vezi o structură de tipul celor două enunțuri, încearcă să adaugi un complement de agent.
Să aplicăm această "strategie" :):
Putem spune "Copiii sunt cuminți de către cineva" ? E incorect, așa-i?
Dar "Copiii sunt lăudați de către cineva"? Asta sună corect, nu? Și nu numai că sună, chiar este corect! Așadar, în cadrul enunțului 4, putem insera un complement de agent. Te lăsăm un minut pentru a-ți da seama ce înseamnă asta :)
.............................................
Ai reușit? Înseamnă că în acea propoziție, verbul "a lăuda" este la diateza pasivă, nu?
Iar verbele la diateza pasivă au întotdeauna poziția sintactică de PREDICAT VERBAL, nu nominal.
În enunțul 3, într-adevăr avem de-a face cu un predicat nominal alcătuit din verbul copulativ sunt și numele predicativ cuminți, exprimat prin adjectiv.
Deci, nu uita: Dacă putem insera un complement de agent, avem un verb la diateza pasivă cu poziția de predicat verbal, iar în cazul în care această apariție a complementului este imposibilă, în acel enunț avem un predicat nominal.

     Însă, această situație nu este singura în care putem întâlni diateza pasivă. Aceasta se poate construi și cu ajutorul lui "se". Exemple:
5. Copiii sunt lăudați - Se laudă copiii (de către cineva).
6. Strugurii sunt culeși - Se culeg strugurii (de către cineva).
7. Biletele sunt rezervate - Se rezervă biletele (de către cineva).
Observăm că inserarea unui complement de agent este posibilă și în acest caz, așadar avem de-a face cu un verb la diateza pasivă în toate cele 3 cazuri!

  Să ne amintim acum cum arăta un verb la diateza reflexivă:
1. Eu mă gândesc la Ana.
Verbul gândesc ar fi trebuit să fie la diateza reflexivă deoarece acțiunea este făcută de subiect (Eu), dar în același timp se și răsfrânge asupra acestuia (marcat prin pronumele reflexiv mă). Aceasta era definiția diatezei reflexive.
Te întrebi de ce am spus că ea nu mai există? Păi, să analizăm enunțul anterior.
Îți mai amintesti discuția despre pronumele reflexive? Ele pot sau nu să aibă funcție sintactică. Iar pronumele mă......................
NU are o funcție sintactică, foarte bine! De ce? Unul dintre argumente este, bineînțeles, imposibilitatea utilizării verbului fără acest pronume. Astfel, am putea spune că verbul "a se gândi" nu se poate afla decât la diateza reflexivă. Atunci, dacă nu ar avea o altă posibilitate de realizare, ce rost ar avea să-i specificăm diateza? De asta NU mai există diateza reflexivă, deoarece nu se poate întâlni o altă formă cu care să contrasteze, cu care să intre în opoziție.

Și, ca să dăm și o definiție ceva mai lingvistică:), vă spunem că aceste verbe se numesc verbe inerent reflexive (nu trebuie să țineți neapărat minte denumirea, ci faptul că aceste verbe nu pot fi întalnite decat alături de un pronume reflexiv fără funcție sintactică, adică un pronume ce intră în structura lor). Alte exemple (a se teme, a se însenina, a se ramoli, etc.). 

   Poate te întrebi ce se întâmplă în cazul verbelor care au lângă ele un pronume reflexiv ce are o funcție sintactică.
În propoziția "Mă spăl cu apă fierbinte", ce poziție are pronumele mă? Este un............complement direct, sigur!
De ce? Pentru că verbul a spăla poate fi folosit și în lipsa lui (Eu spăl rufe).
Este simplu, acest verb este la DIATEZA ACTIVĂ!

      Încă o noutate adusă de noua gramatică este DIATEZA IMPERSONALĂ. De ce?
În toate cazurile prezentate mai sus, aveam de-a face, fie cu diateza activă, fie cu diateza pasivă, însă ambele sunt diateze personale (adică, prezintă acțiuni realizate de către o persoană, acest lucru fiind evident prin prezența unui subiect, în cazul diatezei active sau prin posibilitatea de a introduce un complement de agent, în cazul diatezei pasive). Și pentru că există diateza personală, era imposibil să nu aibă un rival :)
Știți cum se spune: Nu existăm dacă nu avem cel puțin un "dușman" :)) .
Și atunci, intervine acest "dușman" al diatezi personale, DIATEZA IMPERSONALĂ!

    Cum se formează ea? Pentru a observa, să transformăm câteva verbe de la diateza personală la diateza impersonală:
8. Copiii cântă - Se cântă.
9. Toți oamenii ajung târziu - Se ajunge târziu.
10. Concurenții aleargă foarte repede - Se aleargă repede. 

Ce observăm? Că marcă a diatezei reflexive este pronumele reflexiv neaacentuat se.
MARE ATENȚIE! Nu confunda diateza pasivă formată cu se (Se mănâncă cozonacul- de către cineva) cu diateza impersonală (Se dansează). Pentru a face ușor diferența dintre cele două, nu uita de pontul nostru: Încearcă să introduci un complement de agent. Dacă poți face asta, verbul este la diateza pasivă (personală), iar dacă nu, verbul este la diateza impersonală!

REPETÂND, DEVENIM MAI BUNI!
- Nu mai există diateza reflexivă deoarece nu există o categorie cu care să intre în opoziție.
- Diateza activă și diateza pasivă sunt diateze personale.
-O construcție pasivă conține: un subiect + verbul auxiliar "a fi" +verbul la participiu, acordat cu subiectul+un complement de agent, ce poate să nu fie exprimat.
-Diateza pasivă se poate construi și cu ajutorul pronumelui neaacentuat "se" .
- Există și diateza impersonală, ce prezintă o acțiune impersonalizată cu ajutorul pronumelui "se".

DE LA TEORIE.....LA PRACTICĂ!

I.                  Scrie adevărat (A) sau fals (F) în dreptul fiecărei afirmații de mai jos. Corectează afirmațiile care sunt greșite, astfel încât ele să fie adevărate.

1.     Diateza poate fi de 3 feluri: activă, reflexivă și pasivă.

2.     Mama este ajutată de fiica ei. În acest enunț avem diateză pasivă.

3.     Există diateză personală și impersonală.

4.     Diateza activă și diateza pasivă sunt diateze impersonale.

5.     Vei fi judecat săptămâna viitoare. În acest enunț avem diateză activă.

6.     Verbele la diateza pasivă au întotdeauna poziția sintactică de predicat nominal.

7.     Copiii sunt plecați la școală. În acest enunț există diateza activă.

II.               Alegeți varianta corectă: 

1.     În enunțul Mama îl dojenește pe fiul său, verbul se află la diateza:

a)     Pasivă;

b)    Activă;

c)     Reflexivă; 

2.     În cazul diatezei pasive, verbul se află la modul:

a)     Indicativ;

b)    Vocativ;

c)     Participiu; 

3.     Verbul auxiliar care ajută la formarea diatezei pasive este:

a)     A fi;

b)    A deveni;

c)     A rămâne;

4.     În enunțul Elevii sunt silitori, verbul este la diateza:

a)     Pasivă;

b)    Activă;

De ce?

5.     În enunțul Se întârzie de obicei, verbul este la diateza:

a)     Pasivă;

b)    Activă;

c)     Impersonală;

III.           Găsește intrusul din următoarele construcții:

                Nu-ți face griji, îți oferim și un exemplu JH

               Model: O construcție pasivă poate conține: un subiect.

                O construcție pasivă poate conține: un subiect + un verbul auxiliar "a fi" + un verbul la participiu, acordat cu subiectul.

                 O construcție pasivă poate conține doar un subiect și un adverb.

                O construcție pasivă conține: un subiect + verbul auxiliar "a fi" + verbul la participiu, acordat cu subiectul + un complement de agent, ce poate să nu fie exprimat.      

 

a)     Băiatul este certat.

Băiatul este frumos.

Băiatul este apreciat.

Băiatul este mustrat.

b)    În Limba Română avem diateză pasivă, activă și reflexivă.

În Limba Română nu mai avem diateză reflexivă.

În Limba Română avem diateză activă și pasivă.

În Limba Română aveam diateză pasivă, activă și reflexivă.

c)     Ea vorbește cu el.

Ea scrie despre el.

Ea discută cu el.

Ea este certată de el.

d)    Pisica este hrănită de Alice.

Alice este zgâriată de pisică.

Alice hrănește pisica.

Pisica este spălată de Alice.

e)     Avem diateză impersonală în construcția: se mănâncă.

Avem diateză impersonală în construcția: se bea.

Avem diateză impersonală în construcția: se dansează.

Avem diateză impersonală în construcția: se dorește.