Complement VS Circumstanțial

 GEORGIANA 👌

             Îți amintești ce funcție sintactică are adverbul acum din propoziția Vin acum?
Dacă îți aduci aminte de ciclul gimnazial când gramatica părea doar un trandafir, cu siguranță vei spune funcția sintactică de complement circumstanțial de timp .
Însă facultatea ne-a demonstrat că gramatica este o întreagă grădină de trandafiri, cărora pe zi ce trece li se înmulțesc spinii. Știm, știm că asta gândiți și voi. :) Însă suntem aici pentru a mai înlătura puțin din acești spini, pentru a scoate la suprafață frumusețea acestei grădini! :)
Și ce ne spunea doamna profesoară la seminarul de LRC despre aceste complemente circumstanțiale? Mai știi? Că ele au...... dispărut! Exact!
Dar au dispărut pentru că nu mai există această funcție sintactică?
NU. Ele există și sunt foarte prezente în vorbire, doar că și-au simplificat puțin numele. Acum se numesc doar CIRCUMSTANȚIALE. De ce ? Imediat vedem.

      Să ne gândim puțin la poziția sintactică de complement. Ce ne vine în minte când ne gândim la asta? Complement direct, complement indirect, nu ? De ce ar fi doar ele privilegiatele care să fie complemente, iar circumstanțialele nu mai au voie ?
Răspunsul îl primim după ce analizăm enunțurile următoare:

1. Eu plec departe.
2. Mama m-a certat.

În enunțul 1, observăm faptul că adverbul departe are poziția sintactică de circumstanțial de loc. În enunțul 2 pronumele m- este complement direct.
Mai întâi, propunem să reflectăm puțin asupra sensurilor celor două cuvinte COMPLEMENT și CIRCUMSTANȚIAL.
Îți vine în minte un alt cuvânt care să semene cu acela de COMPLEMENT?
Verbul a completa, poate? Este foarte bine dacă ai gândit așa! Și ce înseamnă a completa? A adăuga ceva pentru a obține un întreg, nu ?
Deci acest COMPLEMENT este un element adăugat pentru ca un enunț să fie întreg.

Dar cuvântul CIRCUMSTANȚIAL? Găsim vreo "rudă" de-a lui ? Cumva circumstanță poate fi ? Sigur că da! Și ce înseamnă circumstanță ? Fenomen care însoțește ceva, așa-i ?
Așadar, ce este un CIRCUMSTANȚIAL? Un element care poate apărea într-un enunț pentru a descrie anumite împrejurări.

Să revenim la exemplele noastre.
În enunțul 1, circumstanțialul departe exprimă o împrejurare, face trimitere la un loc. Dacă încercăm să înlăturăm acest circumstanțial, este afectată cumva propoziția?
Dacă spunem doar "Eu plec" este vreo problemă? Nu-i așa că nu? Deci, propoziția este corectă din punct de vedere gramatical în lipsa acestui circumstanțial.
În enunțul 2, complementul direct m- face trimitere la o persoană, nu ? Încercând același test ca mai sus, ce observăm?
Putem spune "Mama ceartă" ? Nu prea, nu ?
Deci în lipsa complementului, propoziția NU mai este corectă din punct de vedere gramatical.
      Sintetizând, ce putem spune? Un COMPLEMENT este un element cu caracter obligatoriu pentru a obține un enunț corect gramatical, în timp ce un CIRCUMSTANȚIALUL are un caracter suprimabil, el poate fi eliminat dintr-un enunț și nu-l afectează în niciun fel.
Acum este mai logic de ce nu mai putem spune "complement circumstanțial"? Pentru că aceste două poziții sintactice sunt foarte diferite, chiar opuse.
Astfel, toate vechile circumstanțiale sunt acum doar CIRCUMSTANȚIALE.

     În ceea ce privește complementele, situația s-a schimbat puțin. În ce sens? Întâlnim, desigur, complementele tipice (cel direct, cel indirect, cel prepozițional, cel posesiv, cel secundar, complementul de agent, complementul predicativ al obiectului), dar se mai adaugă câteva poziții sintactice noi ce intră în această clasă. Gândește-te puțin care ar putea fi acelea.
Ai reușit? Păi care ar putea fi aceste poziții? Acelea care sunt obligatorii într-un enunț, nu?
Excluzând complementele amintite mai sus, ce poziții sintactice obligatorii ne rămân?
Pentru a ne da seama mai ușor, să privim enunțurile următoare:

1. Mă doare capul.
Substantivul capul are poziția de SUBIECT, nu? Observăm că enunțul Mă doare este incomplet, deci nu este corect. Concluzia? SUBIECTUL intră în clasa COMPLEMENTELOR !

2. Maria este frumoasă.
Adjectivul frumoasă are poziția sintactică de NUME PREDICATIV. Putem  spune doar Maria este ? NU. Concluzia?
NUMELE PREDICATIV intră în clasa COMPLEMENTELOR !

3. Maria s-a dovedit foarte capabilă .
Adjectivul foarte capabilă este un PREDICATIV SUPLIMENTAR . Putem spune doar Maria s-a dovedit? NU! Concluzia?
Predicativul suplimentar este un COMPLEMENT!
ATENȚIE! Nu toate predicativele suplimentare sunt complemente, doar acelea care, într-o structură inițială, au poziția de nume predicativ.
Exemplu pentru enunțul 3: S-a dovedit că Maria este foarte capabilă.
În enunțul El vine zâmbind , verbul la gerunziu zâmbind este un predicativ suplimentar, dar NU este complement, deoarece enunțul este corect în lipsa sa (El vine).

 
    Așadar, în clasa COMPLEMENTELOR includem:
A. SUBIECTUL: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Copilul scrie) sau a propoziției (Probabil că va ploua).
B. COMPLEMENTUL DIRECT: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Am mâncat mărul) sau la nivelul propoziției (Am mâncat ce mi-a plăcut).
C. COMPLEMENTUL INDIRECT: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Cristinei i-am spus secretul) sau la nivelul propoziției( Am spus secretul cui am considerat eu).
D. COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Sunt conștientă de situație) sau la nivelul propoziției (Îmi dau seama că este foarte greu).
E. COMPLEMENTUL SECUNDAR: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Mama mă învață poezia) sau la nivelul propoziției (Mama mă învață să gătesc).
F. COMPLEMENTUL POSESIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Îmi spăl părul) sau la nivelul propoziției (Cui bănuiam, i s-a luat un cadou superb).
G. COMPLEMENTUL DE AGENT: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Pădurea a fost tăiată de oameni) sau la nivelul propoziției (Mâncarea a fost gătită de cine a vrut).
H. COMPLEMENTUL PREDICATIV AL OBIECTULUI: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (L-au angajat director) sau la nivelul propoziției (L-au botezat cum și-au dorit).
I. NUMELE PREDICATIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Ioana este atentă) sau la nivelul propoziției (Maria a devenit ce și-a dorit mereu).
J. PREDICATIVUL SUPLIMENTAR (doar în anumite situații).* poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Se crede inteligentă) sau la nivelul propoziției (O cred că e deșteaptă).

     Cele mai întâlnite CIRCUMSTANȚIALE sunt:
A. CIRCUMSTANȚIAL DE LOC: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (El merge acasă) sau la nivelul propoziției (Plec unde vreau).
B. CIRCUMSTANȚIAL DE TIMP: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Ion vrea să meargă acum) sau la nivelul propoziției (Fratele meu este pedepsit până când își va cere scuze)
C. CIRCUMSTANȚIAL DE MOD: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Un cangur aleargă repede) sau la nivelul propoziției (Fiecare citește cum poate).
D. CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Am băut multă apă de sete) sau la nivelul propoziției (A plâns deoarece s-a lovit).
E. CIRCUMSTANȚIAL DE SCOP: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Alina a mers la piață după fructe) sau la nivelul propoziției (A plecat la magazin ca să cumpere cadouri).
F. CIRCUMSTANȚIAL CONCESIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (În ciuda bolii, a scris o carte) sau la nivelul propoziției (Cu toate că a greșit, n-a acceptat încercarea).
G. CIRCUMSTANȚIAL CONSECUTIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Țipă de speriat) sau la nivelul propoziției (E prea serios ca să râdă la glumele tale).
H. CIRCUMSTANȚIAL CONDIȚIONAL: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (În caz de nevoie, te voi ajuta) sau la nivelul propoziției (Dacă ai veni, aș fi tare bucuros).
I. CIRCUMSTANȚIAL OPOZIȚIONAL: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (În locul mamei, vei veni tu) sau la nivelul propoziției (În loc să înveți, tu cânți).
J. CIRCUMSTANȚIAL CANTITATIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Mănâncă puțin) sau la nivelul propoziției (Cumpără cât își dorește).
K. CIRCUMSTANȚIAL SOCIATIV/ASOCIATIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Merg la mare cu Diana) sau la nivelul propoziției (Cânt la petrecere cu cine vreau eu)
L. CIRCUMSTANȚIAL DE RELAȚIE: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Sunt bun la gramatică) sau la nivelul propoziției (Mă descurc să fac exercițiul).
M. CIRCUMSTANȚIAL CUMULATIV: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Pe lângă bomboane, s-a dat și tort) sau la nivelul propoziției (După ce că ai venit, mai și ajuți!)
N. CIRCUMSTANȚIAL DE EXCEPȚIE: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (În afară de mere, nu a cumpărat nimic) sau la nivelul propoziției (În afară că ai venit, nu ai făcut nimic.).

O. CIRCUMSTANȚIAL INSTRUMENTAL: poate fi exprimat la nivelul părților de vorbire (Scriu cu pixul) sau la nivelul propoziției (Scriu cu ce pot).

 

REPETĂM ȘI ÎNVĂȚĂM!

-         -  Nu mai există poziția sintactică de COMPLEMENT CIRCUMSTANȚIAL, ci sunt două poziții diferite: COMPLEMENT și CIRCUMSTANȚIAL

-        -   COMPLEMENTUL este un element obligatoriu într-un enunț, în timp ce CIRCUMSTANȚIALUL este un element facultativ.

-         -  În clasa COMPLEMENTELOR intră toate complementele cunoscute de noi, dar și SUBIECTUL, NUMELE PREDICATIV, PREDICATIVUL SUPLIMENTAR (în anumite condiții).

-        -   În clasa CIRCUMSTANȚIALELOR intră toate vechile complemente circumstanțiale (de timp, loc, mod, cauză, condiție, scop, etc.).

 

DE LA TEORIE....LA PRACTICĂ!

I.                      Acum, fiindcă tot am pus accent pe partea teoretică, haideți să facem și puțină practică (întotdeauna e binevenită pentru a ne perfecționa)!

Haideți să exersăm prin rezolvarea următorului exercițiu. Trebuie doar să încercuiești răspunsul corect, simplu, nu? J

1.     Ce funcție sintactică are adverbul aproape din următoarea propoziție: Eu stau aproape.

a)     Complement circumstanțial de loc;

b)    Circumstanțial de loc;

c)     Complement circumstanțial de timp.

2.     Prietena mea mă iubește necondiționat. Ce poziție sintactică are cuvântul subliniat?

a)     Subiect;

b)    Nume predicativ;

c)     Complement direct.

3.     Florile au fost culese de aceștia. Ce poziție sintactică are cuvântul subliniat și prin ce este exprimată aceasta?

a)     Nume predicativ/ Substantiv;

b)    Complement direct/ Adjectiv;

c)     Complement de agent/ Pronume demonstrativ de apropiere. 

4.     L-au botezat Vasile. Ce poziție sintactică are Vasile?

a)     Circumstanțial de mod

b)    Complementul predicativ al obiectului

c)     Complement indirect.

5.     Vei merge la școală vineri. Cuvântul subliniat are poziția sintactică de circumstanțial de mod, este :

a)     Adevărat

b)    Fals.

6.     În enunțul Mă pricep la gătit, cuvântul subliniat este un:

a)     Complement

b)    Circumstanțial

c)     Complement circumstanțial

7.      Nu s-au dat doar bomboane, ci și mere! Substantivul mere are poziția sintactică de:

a)     Subiect

b)    Circumstanțial cumulativ

c)      Circumstanțial de excepție

8.     L-au pus exact ce și-a dorit. În acest enunț, se regăsește:

a)     O subordonată predicativă

b)    O subordonată predicativă a obiectului

c)     O subordonată completivă directă

II.               Completați spațiile libere, astfel încât să rezulte un enunț corect:

Exemplu: În enunțul Mama gătește un tort, se află .....două.... complemente (mama - subiect și un tort - complement direct).

 

1.     În fraza  Mă tem atât de tare, încât mă voi îmbolnăvi, regăsim o subordonată circumstanțială ............ .

2.     Circumstanțialul de scop a cumpăra din propoziția Am mers la magazin pentru a cumpăra pâine, este exprimat la nivelul................................. .

3.     În enunțul Mă sperie că vei veni, se regăsește un complement .................. și un complement ................ .

4.     În locul meu, va citi Maria. În acest enunț, substantivul Maria are poziția sintactică de ...............................

5.     În fraza Mi-aș dori tare mult să vin la petrecere, deși nu m-ai invitat, regăsim .................... complemente și ................. circumstanțiale.

6.     Se pare că va ploua. Subordonata că va ploua este una...................... .

7.     În fraza Totul rămâne exact cum am stabilit, regăsim o subordonată .............. .

8.     În fraza Eu mă tem puțin de tine, dar voi merge la petrecerea ta, regăsim ....................... complemente și ................... circumstanțiale.

9.     Enunțul Voi merge cu prietenii la mare conține un circumstanțial ...................... și un circumstanțial ...................... .

10.           Mi-a zis să-l numesc cum vreau. Această frază conține o subordonată........................... și o subordonată ....................... .

 

III.           Notați cu A ( Adevărat) dacă afirmația este adevărată sau cu F (Fals), dacă afirmația este falsă:

1.     În propoziția  Un copil mănâncă încet se află un circumstanțial concesiv.

 

2.     Substantivul Andrei din propoziția M-am împrietenit cu Andrei este un complement de agent.

3.     În enunțul A plâns că te-a văzut  se află un circumstanțial de cauză.

 

4.     Enunțul Mi-ai adus doar ce nu ți-a plăcut ție conține o subordonată circumstanțială cumulativă.

5.     În propoziția Oana a mers în parc după fiul său se află un circumstanțial de scop.

 

6.     În enunțul Mă enervezi când nu vii  se regăsesc două complemente.

 

7.     În propoziția  Împotriva voinței sale a plecat la mare se află un circumstanțial concesiv.

 

8.     În enunțul Și-a scris testamentul se află un complement posesiv.

 

9.     Substantivul ore din propoziția După ore, îmi voi face temele, este un complement.

 

10.           În fraza Andrei a vrut cadourile, cu excepția unei cărți pe care a refuzat-o pentru că nu era pasionat de romane de dragoste, regăsim cinci complemente și două circumstanțiale.

 

11.           În propoziția  În ciuda cerințelor, el a reușit  se află un circumstanțial de cauză.

 

12.           În propoziția Ea doarme liniștită se regăsesc două complemente.

 

13.          Numeralul primul din propoziția El va fi primul din concurs, are poziția sintactică de nume predicativ.

 

14.           În propoziția Chiar bolnav, Mihai a trecut examenul se află un circumstanțial concesiv.

15.           În propoziția A avansat la serviciu spre bucuria părinților se află un circumstanțial de cauză.

 

16.           În propoziția A muncit până la epuizare în această seară se află un complement predicativ al obiectului

 

17.          În propoziția A învățat intens pentru examenul auto se află un circumstanțial de scop.

 

18.           În propoziția Copilul se uită încruntat de supărare  se află trei complemente.

                     Te-ai descurcat? Suntem sigure că DA J Sperăm că am reușit să te    facem să înțelegi de ce nu mai putem spune complement circumstanțial și că de acum vei putea face face diferența dintre cele două !